Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România a adoptat, la sfârşitul anului trecut, o decizie privind emiterea avizelor pentru înfiinţarea punctelor secundare de lucru în specialitatea Medicină de familie. În primul articol al acestei decizii se stipulează că avizul pentru înfiinţarea punctelor secundare de lucru în specialitatea Medicină de familie în alte localităţi decât cea unde funcţionează sediul principal al acestuia se emite de către colegiile teritoriale dacă solicitantul face dovada că poate asigura, personal sau prin angajaţii proprii, un program de minimum 35 de ore pe săptămână la punctul de lucru şi este îndeplinită cel puţin una din următoarele condiţii. (...)

 

   Definit ca „un episod scurt al unei disfuncţii neurologice urmare a unei ischemii focale sau retiniene, ale cărei simptome clinice au o durată de timp sub o oră, fără proba unui infarct cerebral acut“, accidentul ischemic tranzitoriu constituie o serioasă problemă medicală, riscul de apariţie a unui accident vascular cerebral fiind foarte ridicat (20%) în primele 48 de ore. Despre cum ar trebui abordată clinic o asemenea patologie scrie dl acad. Constantin Popa, la rubrica „Creierul vascular“. (...)

   Uneori, evaluarea clinică ORL întâmpină dificultăţi din cauza unor prezentări clinice deosebite sau comorbidităţi. Complexitatea cazurilor poate face chiar ca diagnosticul să nu poată fi stabilit decât prin excludere, evaluând cu minuţiozitate diagnosticele diferenţiale. Un caz ilustrativ pentru aceste afirmaţii (altfel rod al unei vaste experienţe clinice) este prezentat de dl prof. dr. Traian Ataman şi colaboratorii săi.

 

   Analiza tomodensitometrică este o explorare necesară în chirurgia pre- şi post-implantară. Uneori, pe baza ei se iau decizii importante cum ar fi: aplicarea sau nu a implanturilor, agregarea bicorticală, utilizarea tehnicilor de condensare osoasă. Aparatele CT prezintă diferenţe mari în ceea ce priveşte evaluarea densităţii osoase şi de aceea trebuie să fim foarte atenţi în ceea ce priveşte interpretarea detaliată a rezultatelor, este una din concluziile importante la care ajung dl dr. Dragoş Epistatu (UMF „Carol Davila“ Bucureşti) şi colab., în urma unui studiu de principiu asupra tomodensitometriei punctuale. (...)

   În anul 1969, Hench a descoperit că sticlele silico-calco-sodice care conţin 6% oxid fosforic se pot lega de ţesuturile vii. Compoziţia astfel rezultată se numeşte biosticlă. Aceasta poate fi gândită ca o sticlă uzuală modificată, care conţine mai puţină silice decât sticla de geam, dar aproape de două ori mai mult oxid de sodiu şi calciu având, în acelaşi timp, şi un conţinut de oxid fosforic. (...)

   Accidentul vascular cerebral constituie o importantă problemă de sănătate publică, iar incidenţa continuă să crească, peste tot în lume. Importante date recente din domeniu fac ca educaţia medicilor să capete un accent deosebit. Începând cu acest număr, vă propunem o nouă rubrică, de actualizări şi clarificări în stroke (AVC), sub semnătura dlui acad. Constantin Popa. (...)

   „Reforma sistemului de sănătate începută în România în urmă cu 20 de ani a schimbat paradigma de organizare, înlocuind modelul «serviciului naţional de sănătate» cu cel al «sistemului de asigurări sociale de sănătate», niciodată însă în practică până la capăt…“, este una dintre premisele analizei lucide realizate de dl dr. Traian Ionescu, pe tema activităţilor de sănătate publică şi medicină comunitară, piloni de bază ai medicinii preventive. (...)

   Beneficiind de o vastă experienţă în intervenţii urologice minim invazive, Clinica de Urologie de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan“ Bucureşti, condusă de dl prof. dr. Petrişor Geavlete, prezintă o serie de aspecte endourologice din patologia aparatului urinar inferior, într-un articol bogat ilustrat. (...)

   Adunarea generală a Clubului Român de Presă, întrunită vineri, a ales noua conducere a asociaţiei, respectiv preşedintele şi Consiliul de Onoare. Dna Indira Crasnea, redactor-şef adjunct al agenţiei de presă Mediafax, a fost realeasă preşedinte al Clubului, pentru un mandat de doi ani. În noul Consiliu de Onoare sunt prezente următoarele companii: Adevărul (prin Peter Imre), CD Press (prin Constantin Diaconescu), Dogan Media International (prin Haluk Kurcer), Europa Development International (prin Valentin Nicolau), Manpres Distribution (prin Mihai Manea), Mediafax (prin Cristian Dimitriu), Publimedia International (prin Cosmina Noaghea), Pro TV SA (prin Oana Maiuga), Societatea Română de Radiodifuziune (prin Maria Ţoghină), Societatea Română de Televiziune (prin Alexandru Lăzescu), Tipotex (prin Stoica Enache), Viaţa Medicală Românească (prin dr. Mihail Mihailide). Asociaţia Patronală a Editorilor Locali (prin Marius Stoianovici) a fost aleasă, de asemenea, membru în Consiliul de Onoare.

   Cunoaşterea comportamentului celular prin monitorizare în timp real a reprezentat o permanentă provocare a cercetătorilor din domeniul biomedical, după ce, timp de o jumătate de secol, microscopia electronică a contribuit la descifrarea organizării ultrastructurale a acestei unităţi elementare a lumii vii. Toate informaţiile se obţineau însă pe celule fixate, deci în afara viabilităţii acestora. Eforturile majore ale celor mai inventivi cercetători, dar şi ale producătorilor de echipamente au fost îndreptate, în primul rând, în direcţia realizării unor echipamente care să permită investigarea celulelor vii sub microscop, prin videomicroscopie, în timpul desfăşurării diferitelor fenomene, induse prin variate modelări experimentale. Au fost însă inventate şi echipamente care să permită studiul comportamentului celulelor vii prin măsurători de variaţie a unor paramentri fizici, ca urmare a fenomenelor celulare în desfăşurare. Aceste echipamente permit studiul comportamentului celulelor vii, într-o diversitate de modelări experimentale. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca aniversează un an de la inaugurarea Centrului de Chirurgie Robotică, timp în care sistemul „da Vinci Si“ a oferit multe satisfacţii profesionale şi rezultate promiţătoare pentru chirurgia minim invazivă asistată robotic. De fapt, cele mai importante rezultate ale acestui an sunt de departe avantajele pacientului, de la reintegrarea socio-profesională mult mai rapidă, la deplina siguranţă a actului operator. Bilanţul primului an este favorabil şi s-a reuşit implementarea multidisciplinară a chirurgiei robotice în diversitatea patologiei urologice, chirurgicale şi ginecologice. (...)

   Spre deosebire de angina pectorală, care apare de obicei la efort, infarctul miocardic acut (IMA), forma mai gravă a bolii ischemice coronarienei, survine, aparent paradoxal, mai ales în repaus, fapt neexplicat satisfăcător până în prezent. Investigaţiile noastre contrazic impresia slabei corelaţii dintre IMA şi eforturile fizice importante, relevând că, dimpotrivă, ele joacă un rol precipitant major, dar trebuie căutate mai ales în ziua sau zilele premergătoare IMA. (...)

   Homeopatia a apărut în sec. XVIII şi s-a dezvoltat ca o tehnică terapeutică distinctă sub influenţa teoriei cunoaşterii şi a metodologiei recomandate de Francis Bacon, în Novum Organum. Fondatorul homeopatiei moderne este considerat Christian Friedrich Samuel Hahnemann, medic german născut în 1775, care a expus noua idee terapeutică în lucrarea Organon der Rationnellen Heilkunhe (Metoda meşteşugului vindecării raţionale). Preocupat de a găsi o terapeutică eficientă pentru afecţiunile contemporane lui, Hahnemann a revalorizat principiul „Similia similibus curantur“, cunoscut din Antichitate şi expus în opera lui Hipocrate, şi a experimentat ulterior pe el însuşi efectul a zeci de substanţe, alcătuind, pe baza observaţiilor făcute, „patogeneziile“ acestora. (...)